1. Localizare

Orasul Scornicesti este situat in partea nord – vestica a judetului Olt, la o distanta de 22 km de municipiul Slatina si 45 km fata de orasul Pitesti.

Orasul Scornicesti are in componeta sa urmatoarele localitati: Scornicesti – resedinta administrativa, Suica, Teius, Rusciori, Negreni, Bircii, Chiteasca, Piscani, Jitaru, Margineni -  Slobozia, Mihailesti – Popesti, Mogosesti si Constantinesti.

Teritoriul administrativ al orasului Scornicesti are ca vecini:

• La nord – comunele Spineni si Poboru;
• La nord – est  - comuna Tatulesti;
• La est – comunele Optasi – Magura si Corbu;
• La sud – comuna Balteni si orasul Potcoava;
• La vest – comunele Priseaca, Oporelu si Valea Mare.

2. Elemente ale cadrului natural

2.1 Relieful

Din punct de vedere morfologic, perimetrul face parte din unitatea geomorfologica “Podisul Getic”, respectiv din subunitatea acestuia “Platforma Cotmeana”.

Pe teritoriul administrativ al orasului Scornicesti se intalnesc doua unitati de relief si anume:

• unitatea de lunca,
• unitatea de platforma.

Lunca s-a dezvoltata de-a lungul paraului Plapcea Mica sub forma unui culoar cu latimea de 0.5 – 1 km.

Platforma prezinta fenomene ondulatorii slabe, are o panta usoara pe directia nord – sud si are cota mai ridicata de 30 – 40 cm peste nivelul luncii. Ea este multiplu fragmentata de vai formate prin eroziunea depozitelor.

2.2. Clima

Clima judetului Olt este  temperat – continentala, cu o nuanta mai umeda in partea de nord si mai arida la sud.

Din punct de vedere climatic, zona se caracterizeaza prin urmatoarele valori, inregistrate la statia meteorologica Slatina in anul 2005:

1) Temperatura aerului:

• Media lunara a anului a fost de + 10.7˚C;
• Media lunara cea mai coborata s-a inregistrat in luna martie - 15˚C;
• Media lunara cea mai ridicata a fost in luna august +35˚C;

2) Precipitatii atmosferice:

• Media cantitatilor lunare a fost de 83.25 mm;
• Cantitatea anuala a fost de 999.1 mm;

3)Presiunea atmosferica:

• Media lunara a anului a fost de 996.60 mb.

2.3. Apa

Reteaua hidrografica din zona are o directie generala de curgere nord – vest si sud – est, impusa de structura geografica.

Reteaua hidrografica este formata in principal din paraul Plapcea, respectiv bazinul hidrografic al raului Vedea.

Principalii colectori ai zonei sunt:

• Paraul Plapcea Mica, care delimiteaza si uneori intersecteaza intravilanul localitatilor: Rusciori, Scornicesti, Piscani si Jitaru;
• Paraul Plapcea Mare, care delimiteaza intravilanul localitatilor Constantinesti si Jitaru;
• Paraul Negrisoara, care delimiteaza si uneori intersecteaza intravilanul localuitatilor Negreni si Chiteasca;
• Valea Stuparului care delimiteaza si uneori intersecteaza intravilanul localitatii Suica;
• Valea Mogosestilor care delimiteaza si uneori intersecteaza intravilanul localitatii Mogosesti;

In vederea prevenirii inundatiilor, precum si a satisfacerii necesarului de apa pentru irigatii, pana in anul 1990 au fost create si utilizate 5 lacuri de acumulare pe cursurile urmatoarelor ape:

• Rusciori pe paraul Plapcea Mica;
• Teius pe valea Teiusului;
• Suica pe valea Stuparului;
• Piscani pe valea Aruncaturii;
• Negreni pe paraul  Negrisoara.

In prezent apele acestor lacuri se utilizeaza uneori pentru irigatii, si mai mult pentru agrment.

2.4. Resurse

Resursele pe care se bazeaza potentialul economic al orasului sunt numai resurse proprii (terenuri arabile, pasuni, fanete, paduri, produse animaliere si vegetale).

3.  Repere istorice

Zona de deal dominanta in vremurile din trecut de paduri intinse cu vii si terase, localitatea a fost locuita din cele mai vechi timpuri, asa cum o dovedesc marturiile arheologice.

Descoperirilor de pe vaile Darjovului si Oltului care incadreaza judetul Olt in aria de inceputuri a procesului de antropogeneza, li se adauga si cele de pe valea paraului Plapcea.

Sapaturile arheologice de la Vulturesti, Mogosesti si Scornicesti unde s-au descoperit gropi cu chiupuri pentru pastrarea cerealelor si rasnite pentru macinatul boabelor, alaturi de numeroasele fiare de plug descoperite, atesta folosirea unei tehnici avansate de prelucrare a pamantului inca din perioada dacica.

Pe teritoriul localitatii Scornicesti s-au depistat doua asezari geto-dacice din secolele I – II i.e.n, in satul Rusciori si in punctul “Putul lui Guiesteanu” din Scornicesti, unde sapaturile au scos la iveala marturii ce atesta ocupatia de baza din acea perioada – agricultura si cresterea animalelor.

Satele care compun astazi orasul Scornicesti s-au dezvoltat in acea perioada ca asezari de tarani liberi.

Atestarile acestor localitati spicuite din Monografia Judetului Olt se prezinta astfel:

• Cel mai vechi sat mentionat este satul Suica, pentru a carui atestare citam: “ La 10 decembrie Radu cel Mare intareste lui Badea si fiilor sai ca sa le fie satul Suica pe Neagra, cu tot hotarul”, dar pe care il primisera de la Vlad Calugarul (1482 – 1495);
• Satul Negreni este amintit la 16 septembrie 1519 prin actul de intarire dat de Neagoe Basarab manastirii Seaca – Olt” din partile lui Costea din Negreni”;
• In zapistul din 30 mai 1732 apare mentionat satul Mogosesti cand “Pana Iuzbasa za fustasi ot Mogosesti” cumpara o mosie;
• De localitatea Scornicesti se vorbeste pentru prima data in anul 1577 august 29, cand satul Scornicesti a fost daruit de Mihai Viteazul unui vestit capitan al sau, pentru acte de vitejie;
• Satul Constantinesti apare mentionat in 1654;
• Satul Margineni apare mentionat la 15 august 1695;

Documentele istorice consemneaza o prezenta activa a locuitorilor satelor componente la evenimentele istorice ale vremii cum ar fi primul si al doilea razboi mondial.

Actualul teritoriu al orasului Scornicesti a fost impartit conform organizarii administrativ-teritoriale in mai multe comune: Teius, Suica, Scornicesti, Mogosesti, Negreni, Bircii, Margineni. De mentionat ca satul Suica a aparut pana in anul 1953 comunei Tatulesti.

Prin noua impartire teritorial – administrativa propusa la 3 iunie 1968 s-a infiintat comuna Scornicesti. Aceasta era atat la nivelul judetului Olt, cat si la nivel de tara, una din cele mai mari comune, atat ca suprafata cat si ca populatie, in componenta sa intrand satele: Scornicesti, Teius, Suica, Piscani, Rusciori, Constantinesti, Mogosesti, Jitaru, Popesti – Mihailesti, Margineni, Baltari, Bircii, Negreni si Chiteasca.

Prin decretul Consiliului de Stat nr. 108 din 26 aprilie 1989 comuna Scornicesti devine orasul Scornicesti, iar la data de 05.05.1989 in sesiunea Consiliului Popular au loc alegerile pentru functiile de conducere ale orasului.